Ediția a II-a a rubricii „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică”

 

Ce înseamnă, în viața de zi cu zi, să te adaptezi la schimbările climatice?

În această ediție mergem la Bălășești, raionul Sângerei, o comunitate care s-a confruntat inclusiv cu inundații după ploile torențiale din vară, apa ajungând la peste un metru în unele gospodării.

Vorbim despre faptul că reziliența unei comunități nu înseamnă doar drumuri reparate, iluminat eficient sau instituții publice termoizolate. Înseamnă și oameni care se mobilizează și își ajută vecinii. Înseamnă și comunități care caută împreună soluții la problemele cu care se confruntă.

🎙️Despre aceste experiențe discutăm cu Elena Neaga, primara comunei Bălășești, și Doina Pantaz, membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen.

Unul dintre principiile care ghidează această rubrică este: orice plan de adaptare trebuie să țină cont de contextul comunității. 

🌱 Adaptarea climatică începe de la problemele reale ale oamenilor. Iar reziliența se construiește împreună.

📻 Ascultați ediția a II-a a rubricii „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică”, difuzată în cadrul emisiunii radio „La înălțime cu CALM”.

_______________

Rubrica „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” este realizată de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) în cadrul proiectului LEADERs4greenGEN, implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP), ca parte a proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei. //Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.

______

Bine v-am găsit! Sunt Eleonora Lisnic.

În prima ediție a rubricii am vorbit despre schimbările climatice, despre necesitatea adaptării și despre rolul autorităților publice locale în protejarea oamenilor. Astăzi mergem într-o comunitate concretă.

La Bălășești, raionul Sângerei, printre prioritățile administrației se numără termoizolarea instituțiilor publice, eficientizarea iluminatului stradal și modernizarea serviciului de salubrizare. Ultimul proiect este deja în implementare. Iată ce ne spune Elena Neaga, primara comunei Bălășești, aflată la al doilea mandat, despre prioritățile administrației locale: 

INSERT 

Fragmentul despre proiectul de salubrizare:

• gestionarea deșeurilor;

• educația populației;

• colectarea separată;

• echipamentele și tehnica procurate;

• planificarea începerii colectării separate.

O comunitate mai bine organizată, cu servicii publice funcționale și cu un mediu mai bine gestionat, își poate reduce anumite vulnerabilități. Iar aceste lucruri devin cu atât mai importante într-un context în care fenomenele meteorologice extreme pot pune presiune suplimentară asupra localităților. 

Dar reziliența unei comunități nu se măsoară doar în kilometri de drum reparat, proiecte implementate sau echipamente procurate. Contează mult și solidaritatea umană: capacitatea oamenilor de a se ajuta și de a se sprijini reciproc. 

În vara acestui an, în luna iunie, ploile torențiale au provocat inundații în comuna Bălășești din raionul Sângerei. Apa a pătruns în gospodării, a compromis recolte și a deteriorat drumuri. 

Într-o situație de acest fel, consecințele nu se limitează la gospodăriile în care a intrat apa. Sunt afectate deplasarea oamenilor, accesul către alte localități și posibilitatea de a interveni rapid acolo unde este nevoie. Un drum deteriorat poate îngreuna deplasarea copiilor și a persoanelor în vârstă, dar și intervenția serviciilor de urgență. 

Ce se întâmplă atunci când o comunitate este lovită de un asemenea fenomen? Cum reacționează oamenii? Ce poate face primăria și unde se termină posibilitățile bugetului local? Elena Neaga: 

INSERT: Fragmentul despre ploile torențiale și urmările lor:

• apa care a ajuns la peste un metru în unele gospodării;

• grădinile și recoltele compromise;

• drumurile afectate;

• amploarea situației.

Experiența Bălășeștiului arată una dintre limitele cu care se confruntă multe comunități: primăria poate identifica problema și poate stabili prioritățile, dar nu dispune întotdeauna de resursele necesare pentru a interveni imediat.

În urma inundațiilor, unele persoane din Bălășești au beneficiat și de sprijin financiar. Printre beneficiari s-au numărat aproximativ șapte persoane în etate, majoritatea femei, prin parteneriatul pe care comuna îl are cu HelpAge Moldova — organizație care sprijină persoanele vârstnice.

Acest exemplu ne invită să privim mai atent nu doar la consecințele unui fenomen extrem, ci și la mecanismele prin care ajutorul ajunge la oameni.

Faptul că sprijinul a ajuns în primul rând la persoane în etate, majoritatea femei, este legat de existența acestui parteneriat și de categoria de oameni pe care o sprijină organizația. În același timp, alte categorii de persoane afectate, inclusiv familii mai tinere, nu au avut la dispoziție un mecanism similar de sprijin rapid.

Aici apare o întrebare importantă pentru adaptarea climatică și pentru justiția climatică: cine este afectat, cine poate primi ajutor și cine rămâne în afara mecanismelor de sprijin?

Solidaritatea într-o comunitate poate apărea spontan, în timpul unei situații de criză. Dar ea poate fi construită și în timp, prin relații, inițiative locale și forme de participare. La Bălășești, Sângerei, în incinta bibliotecii, activează  un Centru comunitar pentru seniori, creat cu sprijinul HelpAge Moldova. Împreună, pensionarii fac mișcare, gătesc, cântă, dansează și discută despre problemele care îi preocupă. Se implică în viața comunității și formulează propuneri pentru autoritățile locale și centrale. 

Revenită din vizite de studiu în Polonia și Germania, Doina Pantaz, membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen și directoare a GAL „Trei Coline”, ne-a vorbit despre exemple de organizare comunitară cu tradiție îndelungată din aceste țări: cercurile gospodinelor din Polonia și consiliile vârstnicilor din Germania. În situații dificile, rețelele de încredere și sprijin construite în timp pot deveni resurse importante. Cercurile femeilor poloneze funcționează ca organizații formale, cu statut și regulament propriu, cu cont bancar, sunt recunoscute și susținute de autoritățile locale - un exemplu numai bun de preluat în satele noastre, spune Doina Pantaz. În cazul consiliilor vârstnicilor germani, participarea înseamnă și crearea unui mecanism prin care persoanele în etate își pot exprima nevoile și pot comunica direct cu administrația locală. 

Iată ce povestește Doina Pantaz despre consiliile vârstnicilor din Germania:  INSERT: 

Fragmentul despre consiliile vârstnicilor din Germania:

• întâlnirile persoanelor în etate;

• exprimarea nevoilor și problemelor;

• dialogul cu administrația locală;

• observarea condițiilor din comunitate;

• atenția acordată accesibilității — trotuare, transport, lipsa obstacolelor;

• reprezentarea intereselor persoanelor vârstnice.

Un asemenea model arată că reziliența unei comunități presupune și capacitatea administrației de a asculta oamenii. În contextul schimbărilor climatice, această perspectivă este importantă. Canicula, ploile torențiale, drumurile impracticabile sau întreruperea unor servicii pot afecta diferit oamenii, în funcție de vârstă, mobilitate, venituri și condițiile în care trăiesc. De aceea, planificarea adaptării are nevoie și de vocea celor care cunosc direct aceste vulnerabilități.

Nicio comunitate nu trebuie să încerce să rezolve toate problemele de una singură. Prin cooperare, localitățile pot face schimb de experiență, pot identifica soluții și pot găsi parteneri pentru proiecte comune. Am rugat-o pe Doina Pantaz să ne spună la ce concluzii a ajuns după reuniunea recentă LEADER CONNECT MOLDOVA 2026, un eveniment organizat de GAL „Lunca Răutului”.

INSERT: Doina Pantaz

Fragmentul despre cooperarea dintre GAL-uri și evenimentul LEADER CONNECT MOLDOVA

O comunitate rezilientă nu este una care nu se confruntă cu probleme. Este una care își dezvoltă capacitatea de a le anticipa, de a reacționa și de a se sprijini reciproc. Iar adaptarea climatică nu înseamnă doar infrastructură și investiții. Înseamnă și relații de încredere, participare și mecanisme prin care oamenii pot primi ajutor atunci când au nevoie.