JUSTIȚIA CLIMATICĂ / CLIMATE JUSTICE

Foto: Eleonora Lisnic Eleonora Lisnic Publicat pe Anticoruptie.md În unele localități din Republica Moldova, terenuri care au servit cândva drept pășuni sunt transformate în păduri. Plantarea arborilor este considerată o investiție benefică pentru mediu, mai ales într-o țară afectată de secetă, eroziunea solului și schimbările climatice. Dar pajiștile sunt ele însele ecosisteme valoroase, care protejează solul, adăpostesc numeroase specii de plante și animale și susțin economia rurală. Când este justificată împădurirea lor și când ar fi mai potrivite conservarea, revitalizarea sau plantarea unor perdele forestiere de protecție? Explică Aliona Miron, doctor în științe biologice, și Gabriel Mărgineanu, director executiv al Societății Ecologice „Biotica”.

  Pentru o înțelegere mai aprofundată a rolului pajiștilor și a condițiilor în care împădurirea acestora poate fi justificată, i-am solicitat explicații Alionei Miron, doctor în științe biologice, șefa Laboratorului Geobotanică și Silvicultură de la Grădina Botanică Națională (Institut) „A. Ciubotaru” a Universității de Stat din Moldova. Cercetătoarea ne-a oferit un răspuns amplu, în scris, în care explică importanța economică, ecologică și socială a pajiștilor, cauzele degradării lor, posibilitățile de revitalizare și situațiile în care plantarea arborilor reprezintă o soluție potrivită. Publicăm în continuare textul integral al răspunsului, pentru cititorii interesați să aprofundeze acest subiect.

Sursa foto: Facebook/Solidarity Fund PL în Moldova Eleonora Lisnic Publicat pe Anticoruptie.md Când vorbim despre sistemele de ventilare inteligentă cu recuperare de căldură, ne gândim, de obicei, la confortul termic și la cheltuielile mai mici pentru energie. Dar există un alt beneficiu esențial, pe care îl simțim în fiecare zi, chiar dacă nu-l putem vedea: aerul proaspăt și mai curat pe care îl respirăm acasă, la birou, în școli și grădinițe, în instituții publice sau în spații medicale. În Republica Moldova, instalarea unor asemenea sisteme în gospodării este sprijinită prin programul Casa Verde, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).  Prin proiecte implementate și finanțate de partenerii de dezvoltare, sisteme inteligente de ventilare cu recuperare de căldură au fost instalate în școli, spitale și alte instituții, ca parte integrantă a eficientizării energetice a clădirilor publice. Această tehnologie modernă ne arată că putem economisi energie, dar să be...

  Nu toate comunitățile au aceleași probleme și nici aceleași resurse. De aceea, măsurile de adaptare trebuie selectate în funcție de vulnerabilitățile locale. Pentru o localitate afectată de inundații, prioritare pot fi protejarea malurilor, reabilitarea infrastructurii de apă, amenajarea unor bazine de retenție pentru apa pluvială sau îmbunătățirea sistemelor de avertizare. În zonele afectate de secetă, pot fi importante colectarea și stocarea apei, reducerea pierderilor din rețele, utilizarea unor culturi mai rezistente și protejarea solurilor. În orașe, spațiile verzi și arborii pot contribui la reducerea efectului de insulă de căldură, în timp ce clădirile termoizolate pot oferi condiții mai bune de confort și pot reduce consumul de energie. Astfel, adaptarea poate include măsuri diferite, de la infrastructură și gestionarea apei, până la protejarea ecosistemelor și implicarea oamenilor. Ce poate face concret o comunitate?

  Cum transformăm obiceiurile de zi cu zi în practici mai prietenoase cu mediul? Și ce se întâmplă când oamenii sunt ascultați înainte de a fi luate deciziile? În ediția a cincea a rubricii radio „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” , mergem la Teleșeu, raionul Orhei, unde Daniel Tentiu c, membru al Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, cercetează practicile gospodăriilor și pregătește un concurs dedicat gospodăriei verzi și circulare. Studiul arată că, în percepția multor respondenți, o gospodărie exemplară este asociată în primul rând cu ordinea, curățenia și aspectul îngrijit. Practicile ecologice nu sunt întotdeauna recunoscute ca parte a acestei imagini, deși unele dintre ele sunt deja aplicate. Cercetarea a identificat și deschidere față de compostare, reutilizare, economisirea apei, diversitatea plantelor și alte soluții prietenoase cu mediul.

  🌿 Cubolta are soluții pentru o viață mai bună: refacerea râului,  investiții în infrastructură și energie regenerabilă  Cum poate o comunitate să devină mai atractivă pentru locuitori, să-și protejeze resursele naturale și să investească în soluții pentru viitor? În această ediție mergem la Cubolta (Sângerei), unde administrația locală investește în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii și reabilitarea râului Cubolta.  🎤 Alexandru Sârbu , primarul comunei Cubolta, ne vorbește despre proiectele localității, degradarea râului, prioritățile stabilite împreună cu locuitorii și dificultățile care pot apărea atunci când costurile lucrărilor cresc.

  Foto: Facebook/Ministerul Energiei La Cociulia, raionul Cantemir, funcționează deja prima comunitate de energie regenerabilă înregistrată oficial în Republica Moldova. În prezent, comunitatea are doar șapte membri, iar instalația fotovoltaică a fost conectată la sistem cu doar vreo două săptămâni în urmă. Ce poate însemna acest model pentru o comunitate rurală? Cât de mult se poate extinde și cine poate beneficia de energia produsă? Am discutat despre aceste aspecte cu Vladimir Putregai , primarul comunei Cociulia, și Veronica Herța , directoarea executivă a Green City Lab Moldova și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen. Un aspect important: la Cociulia, și femeile sunt implicate în constituirea și administrarea comunității energetice. Două antreprenoare fac parte din comunitate și din grupul de lucru. Proiectul-pilot de la Cociulia a fost dezvoltat în cadrul programului ResCom 2 („Phase 2”), implementat de PNUD Moldova , în parteneriat cu Ministerul Energiei....

    Cum poate o comunitate să transforme energia regenerabilă într-o resursă pentru oamenii săi? În cea de-a treia ediție a rubricii „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” (03.10.2026) mergem la Cociulia, raionul Cantemir , unde a fost constituită prima comunitate de energie regenerabilă înregistrată oficial în Republica Moldova.  Panourile fotovoltaice sunt deja conectate, dar proiectul se află abia la început. Primele rezultate urmează să fie măsurate, iar comunitatea va vedea în lunile următoare câtă energie poate produce, cât poate economisi și cum poate utiliza mai eficient energia produsă local.

  Foto: Eleonora Lisnic Cum se poate adapta o comunitate la schimbările climatice? Adaptarea climatică nu arată la fel în fiecare localitate. Pentru o comunitate, prioritatea poate fi protejarea de inundații și reabilitarea unui râu. Pentru alta – reducerea efectului secetei, protejarea solurilor, eficientizarea clădirilor sau crearea unor spații verzi. În al doilea articol al seriei „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” , pornim de la experiența lui Petru Vinari , activist de mediu, și de la colaborarea sa cu autoritățile locale pentru protejarea râului Bălțata și a zonelor sale de protecție.

  Ce înseamnă, în viața de zi cu zi, să te adaptezi la schimbările climatice? În această ediție mergem la Bălășești, raionul Sângerei , o comunitate care s-a confruntat inclusiv cu inundații după ploile torențiale din vară, apa ajungând la peste un metru în unele gospodării.

În prima ediție a rubricii „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” , găzduită de emisiunea radio „La înălțime cu CALM” (19.092026), vorbim despre cum ajung politicile de adaptare climatică în comunități și ce rol au autoritățile publice locale .

Schimbările climatice nu afectează pe toată lumea în același mod. Tocmai de aceea, fiecare subiect poate fi privit și din perspectiva justiției climatice. Justiția climatică ne îndeamnă să vedem nu doar fenomenul climatic, ci și oamenii pe care acesta îi afectează. Nu este neapărat ca răspunsurile la aceste întrebări să se regăsească toate odată în fiecare material. Ele reprezintă un exercițiu de reflecție care îl poate ajuta pe jurnalist să identifice dimensiunea socială a unui subiect despre schimbările climatice. În unele materiale pot fi relevante doar una sau două dintre întrebări, în altele – mai multe. Important este ca ele să deschidă o perspectivă nouă asupra subiectului și să contribuie la o reflectare mai echilibrată și mai completă a impactului schimbărilor climatice.

Un salariat care poate lucra de acasă sau care dispune de mai multe alternative de deplasare are, în anumite situații, o capacitate mai mare de a-și reduce expunerea la riscurile climatice decât o persoană cu venituri reduse, dependentă de transportul public și obligată să lucreze în aer liber.  A daptarea climatică echitabilă nu înseamnă să le oferim tuturor una și aceeași soluție, ci  să oferim soluții adecvate   gradului și tipului de expunere .   Riscul climatic nu începe la serviciu și nu se termină la ora 17:00

  Cauți confort termic pe tot parcursul anului, dar cu un consum minim de energie? Sistemele de ventilare inteligentă cu recuperare de căldură sunt răspunsul ideal. Pe lângă eficiența energetică, acestea aduc în locuință un aer proaspăt și filtrat. Aerul sănătos este și o formă de adaptare la schimbările climatice  Aerul pe care îl respirăm în școli, spitale și instituții publice este o problemă de sănătate publică. Iar accesul la un mediu sănătos este și o problemă de justiție climatică.  Școli și grădinițe: Un copil poate petrece 7-8 ore pe zi la școală sau la grădiniță. Iar UNICEF Moldova subliniază într-un raport din 2026 că poluarea aerului și riscurile climatice afectează în mod deosebit copiii. Astfel, o investiție în ventilare este o investiție directă în sănătatea generației viitoare. 

  CE ESTE JUSTIȚIA CLIMATICĂ? Justiția climatică înseamnă să privim schimbările climatice nu doar prin prisma fenomenelor naturale, ci și prin impactul lor asupra oamenilor și asupra echității sociale. De regulă, anume cei care contribuie cel mai puțin la poluarea mediului și la accentuarea schimbărilor climatice suportă cele mai severe consecințe ale acestora. Schimbările climatice amplifică inegalitățile deja existente în societate. Persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta sunt cele mai expuse efectelor fenomenelor climatice extreme. În același timp, ele au cele mai puține posibilități de a-și proteja sănătatea, locuințele sau sursele de venit. Persoanele cu venituri mici, vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități, comunitățile rurale și alte grupuri vulnerabile suportă adesea cele mai mari consecințe ale caniculei, secetei, inundațiilor și altor fenomene climatice extreme.