Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică (ediția 4) - Cubolta are soluții pentru o viață mai bună

 

🌿 Cubolta are soluții pentru o viață mai bună: refacerea râului,  investiții în infrastructură și energie regenerabilă 

Cum poate o comunitate să devină mai atractivă pentru locuitori, să-și protejeze resursele naturale și să investească în soluții pentru viitor?

În această ediție mergem la Cubolta (Sângerei), unde administrația locală investește în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii și reabilitarea râului Cubolta. 

🎤 Alexandru Sârbu, primarul comunei Cubolta, ne vorbește despre proiectele localității, degradarea râului, prioritățile stabilite împreună cu locuitorii și dificultățile care pot apărea atunci când costurile lucrărilor cresc.

Aducem în discuție și experiența satului Telița, raionul Anenii Noi. Rodica Rusu, primara localității și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, explică ce s-a întâmplat cu un proiect de reabilitare și consolidare a digurilor de pe Nistru, după ce antreprenorul a invocat cheltuieli suplimentare, din cauza creșterii prețurilor.

Vorbim despre dezvoltare locală, protejarea mediului, participarea oamenilor la luarea deciziilor și importanța sprijinului instituțional pentru administrațiile publice locale. Pentru că orice plan de adaptare trebuie să țină cont de contextul comunității.

🌿Ascultați rubrica „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică”, realizată de Eleonora Lisnic în emisiunea „La înălțime cu CALM”.

_______

Acest material a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) în cadrul proiectului LEADERs4greenGEN, implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP), ca parte a proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei. 

Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.

***

VOCEA NOASTRĂ: COMUNITĂȚI REZILIENTE PRIN ADAPTARE CLIMATICĂ
Ediția 4

Bine v-am regăsit! Sunt Eleonora Lisnic.

Continuăm să vorbim despre adaptarea la schimbările climatice pornind de la realitățile unor comunități concrete. Astăzi mergem la Cubolta, raionul Sângerei.

Este o localitate aflată la aproximativ 16 kilometri de Bălți. Mulți dintre oamenii de aici lucrează în oraș. Iar una dintre preocupările administrației locale este ca satul să rămână un loc în care oamenii să vrea să trăiască, să se întoarcă și să-și construiască viitorul.

Cubolta a avut cândva o viață economică mult mai intensă. Aici au existat o fabrică de conserve, întreprinderi de prelucrare și activități zootehnice și agroalimentare.

Astăzi, migrația și schimbările economice se văd și în peisajul localității: sunt case părăsite sau scoase la vânzare, iar administrația încearcă să găsească soluții pentru ca localitatea să devină din nou atractivă.

Cum poate o administrație locală să facă acest lucru?

Primarul Alexandru Sârbu vorbește, în primul rând, despre infrastructură.

1. INSERT - Cubolta trăiește cu speranța…

În ultimii ani, Cubolta și-a extins rețelele de apă, iluminatul public este asigurat în întreaga localitate, iar drumurile sunt reparate treptat. În ultimii ani au fost reparate mai multe străzi, iar administrația își propune să continue lucrările și în următorii ani. 

Dar infrastructura nu înseamnă doar drumuri.

În 2026, în Cubolta a fost instalat un parc fotovoltaic de 30 de kilowați. Administrația intenționează să-i mărească puterea și să folosească energia produsă pentru instituțiile publice și iluminatul stradal.

Pentru o comunitate rurală, energia produsă local poate însemna nu doar economie la facturi, ci și o mai mare siguranță în fața creșterii prețurilor și a vulnerabilităților energetice. Iar aceasta este și o parte a adaptării climatice.

Cubolta are o problemă care ține direct de mediu: râul care îi poartă numele. Râul Cubolta traversează localitatea și, în trecut, a fost parte importantă din viața ei economică și socială. Astăzi, însă, situația este mult mai dificilă. Apa a scăzut foarte mult, în unele perioade albia este aproape secată, iar primarul vorbește despre pește mort și mirosuri neplăcute.

Administrația încearcă să schimbe situația printr-un proiect transfrontalier realizat împreună cu parteneri din România. Proiectul prevede lucrări de decolmatare și intervenții asupra infrastructurii hidrotehnice. La momentul discuției noastre, aproximativ o treime din lucrări fusese realizată.

2. INSERT ALEXANDRU SÂRBU – despre râul Cubolta, proiect, starea râului și dificultățile de implementare

Râul este, în același timp, o problemă de mediu, o resursă și o parte a identității localității. Iar aici vedem din nou cât de strâns sunt legate dezvoltarea locală și adaptarea climatică. O comunitate rezilientă nu poate ignora apa, solul, vegetația sau infrastructura care protejează oamenii și resursele naturale.

Însă o comunitate nu înseamnă doar infrastructură. În primul rând, înseamnă oameni. La luarea deciziilor, administrația din Cubolta încearcă să afle ce-și doresc locuitorii.

În urmă cu câțiva ani au fost organizate consultări privind activitățile culturale și nevoile comunității. Mai recent, în contextul discuțiilor despre reorganizarea administrativă, au fost distribuite peste 400 de chestionare, mergându-se din gospodărie în gospodărie. Răspunsurile au indicat câteva priorități care revin constant: drumurile, centrul cultural și râul.

Dar nu toți oamenii au unele și aceleași nevoi. Pentru persoanele în vârstă sunt importante unele lucruri. Tinerii spun că au nevoie mai ales de spații pentru sport și recreere. Cei care lucrează în afara localității sunt interesați de drumuri și transport. Iar administrația trebuie să țină cont de toate aceste categorii atunci când stabilește prioritățile.

Aceasta este și una dintre ideile importante ale abordării climă–gen: o comunitate nu este omogenă. Femeile și bărbații, tinerii și vârstnicii, persoanele cu venituri diferite sau cu responsabilități familiale diferite pot resimți diferit problemele comunității și pot avea priorități diferite. De aceea, adaptarea înseamnă să ne întrebăm pentru cine construim, cine beneficiază, cine participă la decizie și cine riscă să rămână în urmă. Iar administrația locală trebuie să facă toate acestea în limitele bugetului și ale programelor de finanțare disponibile. 

3. INSERT…despre incluziune, consultarea locuitorilor, proiecte…

În Cubolta, o parte importantă a dezvoltării este susținută prin proiecte. Dar proiectele au și ele riscurile lor. Atunci când între momentul semnării unui contract și executarea lucrărilor cresc prețurile la combustibili, materiale sau transport, antreprenorul poate ajunge în situația în care spune că bugetul inițial nu mai este suficient. Și atunci apare o întrebare complicată: Ce se întâmplă cu proiectul comunității?

Primarul Alexandru Sârbu mi-a vorbit despre dificultățile întâmpinate în implementarea proiectului de reabilitare a râului Cubolta. Creșterea costurilor, inclusiv a celor legate de combustibil și utilizarea utilajelor, a pus presiune asupra executării lucrărilor.

4. INSERT ALEXANDRU SÂRBU – despre creșterea prețurilor, antreprenor, dificultățile proiectului și necesitatea unei soluții

Nu este însă o problemă întâlnită într-o singură localitate.

Am întrebat-o despre o asemenea experiență și pe Rodica Rusu, primara satului Telița, raionul Anenii Noi, membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen. În cazul Telița, antreprenorul a început lucrările la un proiect de reabilitare a digurilor de pe Nistru, după care le-a oprit și a solicitat costuri suplimentare. 

INSERT RODICA RUSU – despre oprirea lucrărilor, creșterea costurilor, rezilierea contractului și relansarea licitației

Experiența de la Telița, dar și situația de la Cubolta, arată că adaptarea și dezvoltarea comunităților depind nu doar de proiecte și finanțări, ci și de capacitatea de a le implementa într-un context economic care se poate schimba.

În cazul Cuboltei, problema este privită și dintr-o perspectivă mai largă. Expertul juridic specializat în infrastructură locală și patrimoniu al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Igor Cristal, ne-a explicat că, în asemenea situații, administrația locală poate sesiza autoritățile centrale asupra problemei.

Iar un document recent al CALM, referitor la o situație similară din satul Capaclia, arată că problema creșterii semnificative a prețurilor poate avea un caracter sistemic și că este necesară o analiză și la nivel instituțional central. 

Eu sunt Eleonora Lisnic. Ne reauzim la o nouă ediție.