Cociulia face primii pași în energia comunitară – ascultați „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” (rubrică radio / ediția 3)

  

Cum poate o comunitate să transforme energia regenerabilă într-o resursă pentru oamenii săi?

În cea de-a treia ediție a rubricii „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” (03.10.2026) mergem la Cociulia, raionul Cantemir, unde a fost constituită prima comunitate de energie regenerabilă înregistrată oficial în Republica Moldova. 

Panourile fotovoltaice sunt deja conectate, dar proiectul se află abia la început. Primele rezultate urmează să fie măsurate, iar comunitatea va vedea în lunile următoare câtă energie poate produce, cât poate economisi și cum poate utiliza mai eficient energia produsă local.

În prezent, comunitatea are doar șapte membri, iar instalația fotovoltaică a fost conectată la sistem cu doar vreo două săptămâni în urmă.

Ce poate însemna acest model pentru o comunitate rurală? Cât de mult se poate extinde și cine poate beneficia de energia produsă?

🎙️ Vladimir Putregai, primarul comunei Cociulia, vorbește despre drumul de la idee la constituirea comunității energetice, despre obstacolele întâlnite și despre ceea ce urmează.

🎙️ Veronica Herța, directoarea executivă a Asociației Obștești Green City Lab Moldova și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, explică ce este o comunitate de energie, de ce contează cooperarea și de ce femeile trebuie să participe la deciziile privind energia. Ea vorbește despre șapte comunități de energie regenerabilă înregistrate până acum. 

Tranziția energetică nu înseamnă doar panouri fotovoltaice și kilowați. Înseamnă și cooperare, participare și capacitatea unei comunități de a-și folosi mai bine resursele. Iar Cociulia ne oferă ocazia să vedem chiar începutul unui asemenea proces.

Proiectul-pilot de la Cociulia a fost dezvoltat în cadrul programului ResCom 2 („Phase 2”), implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Ministerul Energiei.

🎙️ Ascultați rubrica radio „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică”, realizată în cadrul emisiunii săptămânale „La înălțime cu CALM”, difuzată la Vocea Basarabiei, Eco FM și Jurnal FM.

Bine v-am regăsit! Sunt Eleonora Lisnic.

În edițiile precedente ale rubricii am vorbit despre adaptarea la schimbările climatice pornind de la realitățile comunităților.

Astăzi mergem la Cociulia, raionul Cantemir. Aici a fost constituită oficial prima comunitate de energie regenerabilă din Republica Moldova.

Este o comunitate în care gospodării, instituții publice și agenți economici își propun să producă și să utilizeze împreună energia din surse regenerabile.

Comunitatea de la Cociulia este deja constituită și înregistrată, iar instalația fotovoltaică a fost conectată la sistem. Dar proiectul se află abia la început. Primele rezultate nici măcar nu pot fi evaluate încă. Primarul comunei Cociulia, Vladimir Putregai:

INSERT 1 – PUTREGAI: „Suntem la început de cale...” + cele aproximativ zece zile de la conectare și faptul că încă nu pot fi cunoscute rezultatele.

Așadar, nu vorbim despre un proiect care deja a căpătat amploare. Vorbim despre primele zile de funcționare ale unei idei care a avut nevoie de timp pentru a deveni realitate.

Comunitatea de la Cociulia are în jur de șapte membri, iar instalația fotovoltaică are o capacitate de aproximativ 50 de kWh (kilowați/oră). Printre beneficiari se află primăria și grădinița, dar în comunitate sunt implicați și agenți economici, și gospodării.

Dar ce înseamnă, mai exact, o comunitate de energie? Și ce se schimbă atunci când mai mulți consumatori încep să privească energia nu doar individual, ci ca pe o resursă care poate fi gestionată împreună?

Am întrebat-o pe Veronica Herța, directoarea executivă a Asociației Obștești Green City Lab Moldova și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen.

INSERT 2 – HERȚA: explicația despre comunitatea de energie, cine poate face parte și cum funcționează, cu exemplul privind producerea și consumul energiei.

În Republica Moldova, astfel de comunități sunt încă într-o etapă de dezvoltare. Veronica Herța vorbește despre șapte comunități de energie regenerabilă înregistrate până acum.

Dar producerea energiei este doar o parte a problemei. Contează și cum este consumată energia produsă local și cât de bine se potrivesc momentele de producere cu cele de consum. Veronica Herța:

INSERT 3 – HERȚA: despre monitorizarea consumului, eficiență și energia consumată în momentul producerii.

Pentru Cociulia, drumul până la această etapă a fost unul destul de lung. Primarul spune că proiectul a întâmpinat inclusiv dificultăți legate de cadrul legal. Comunitatea a așteptat aproximativ opt luni pentru ca mecanismul juridic necesar să poată fi aplicat, iar întregul proces a durat în jur de un an și jumătate. Vladimir Putregai:

INSERT 4 – PUTREGAI: despre perioada de așteptare, cadrul legal, numărul actual de membri și dificultățile întâmpinate.

Acum, partea tehnică a început să funcționeze. Dar rezultatele trebuie încă măsurate. La Cociulia, primele facturi vor arăta câtă energie a fost produsă și consumată și ce economie poate aduce concret noul mecanism. Deocamdată, chiar primarul spune că este prea devreme pentru concluzii.

INSERT 5 – PUTREGAI: „Eu cred că peste o lună de zile o să putem discuta altfel...” + „Acum abia 10 zile...” / așteptarea primelor facturi.

Așadar, experiența Cociuliei este încă una în desfășurare. Dar ea ridică deja și întrebări despre cine participă și cine beneficiază. La Cociulia, printre cei implicați în comunitatea energetică se află și două antreprenoare. În același timp, există intenția de a include consumatori vulnerabili.

În acest context, merită să abordăm și dimensiunea de gen a tranziției energetice: cine participă la decizii și de ce este important ca femeile să fie parte a comunităților energetice? Veronica Herța:

INSERT 6 – HERȚA: despre participarea femeilor la comunitățile energetice și la luarea deciziilor, precum și despre cum poate începe o comunitate care dorește să facă acest pas.

În cazul Cociuliei există deja un exemplu concret al dimensiunii sociale: o familie vulnerabilă a fost inclusă în comunitate, iar administrația locală își propune, dacă va fi posibil, să-i acopere cheltuielile.

Povestea Cociuliei ne arată, deocamdată, că tranziția către energia regenerabilă nu începe neapărat cu proiecte foarte mari. Poate începe și într-o comunitate rurală. Cu o instalație fotovoltaică. Cu câteva instituții, gospodării și întreprinderi care decid să coopereze. Cu oameni care acceptă să învețe un mecanism nou. Și cu o administrație locală care încearcă să transforme o idee într-un sistem funcțional.

Așa cum spunem în această rubrică, orice plan de adaptare trebuie să țină cont de contextul comunității. La Cociulia, contextul înseamnă oameni care încearcă să transforme energia regenerabilă într-o resursă comună. Iar aceasta este și una dintre formele prin care se poate construi reziliența locală.

Ne reauzim la următoarea ediție.

________________

Acest material a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) în cadrul proiectului LEADERs4greenGEN, implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP), ca parte a proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de PNUD Moldova, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei.

Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.