JUSTIȚIA CLIMATICĂ / CLIMATE JUSTICE

Un salariat care poate lucra de acasă sau care dispune de mai multe alternative de deplasare are, în anumite situații, o capacitate mai mare de a-și reduce expunerea la riscurile climatice decât o persoană cu venituri reduse, dependentă de transportul public și obligată să lucreze în aer liber.  A daptarea climatică echitabilă nu înseamnă să le oferim tuturor una și aceeași soluție, ci  să oferim soluții adecvate   gradului și tipului de expunere .   Riscul climatic nu începe la serviciu și nu se termină la ora 17:00

  Aerul pe care îl respirăm în școli, spitale și instituții publice este o problemă de sănătate publică. Iar accesul la un mediu sănătos este și o problemă de justiție climatică.  Un copil poate petrece 7-8 ore pe zi la școală sau la grădiniță. Iar UNICEF Moldova subliniază într-un raport din 2026 că poluarea aerului și riscurile climatice afectează în mod deosebit copiii. Astfel, o investiție în ventilare este o investiție directă în sănătatea generației viitoare. 

  CE ESTE JUSTIȚIA CLIMATICĂ? Justiția climatică înseamnă să privim schimbările climatice nu doar prin prisma fenomenelor naturale, ci și prin impactul lor asupra oamenilor și asupra echității sociale. De regulă, anume cei care contribuie cel mai puțin la poluarea mediului și la accentuarea schimbărilor climatice suportă cele mai severe consecințe ale acestora. Schimbările climatice amplifică inegalitățile deja existente în societate. Persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta sunt cele mai expuse efectelor fenomenelor climatice extreme. În același timp, ele au cele mai puține posibilități de a-și proteja sănătatea, locuințele sau sursele de venit. Persoanele cu venituri mici, vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități, comunitățile rurale și alte grupuri vulnerabile suportă adesea cele mai mari consecințe ale caniculei, secetei, inundațiilor și altor fenomene climatice extreme.