JUSTIȚIA CLIMATICĂ / CLIMATE JUSTICE

Foto: Eleonora Lisnic Eleonora Lisnic Publicat pe Anticoruptie.md În unele localități din Republica Moldova, terenuri care au servit cândva drept pășuni sunt transformate în păduri. Plantarea arborilor este considerată o investiție benefică pentru mediu, mai ales într-o țară afectată de secetă, eroziunea solului și schimbările climatice. Dar pajiștile sunt ele însele ecosisteme valoroase, care protejează solul, adăpostesc numeroase specii de plante și animale și susțin economia rurală. Când este justificată împădurirea lor și când ar fi mai potrivite conservarea, revitalizarea sau plantarea unor perdele forestiere de protecție? Explică Aliona Miron, doctor în științe biologice, și Gabriel Mărgineanu, director executiv al Societății Ecologice „Biotica”.

  Pentru o înțelegere mai aprofundată a rolului pajiștilor și a condițiilor în care împădurirea acestora poate fi justificată, i-am solicitat explicații Alionei Miron, doctor în științe biologice, șefa Laboratorului Geobotanică și Silvicultură de la Grădina Botanică Națională (Institut) „A. Ciubotaru” a Universității de Stat din Moldova. Cercetătoarea ne-a oferit un răspuns amplu, în scris, în care explică importanța economică, ecologică și socială a pajiștilor, cauzele degradării lor, posibilitățile de revitalizare și situațiile în care plantarea arborilor reprezintă o soluție potrivită. Publicăm în continuare textul integral al răspunsului, pentru cititorii interesați să aprofundeze acest subiect.

Sursa foto: Facebook/Solidarity Fund PL în Moldova Eleonora Lisnic Publicat pe Anticoruptie.md Când vorbim despre sistemele de ventilare inteligentă cu recuperare de căldură, ne gândim, de obicei, la confortul termic și la cheltuielile mai mici pentru energie. Dar există un alt beneficiu esențial, pe care îl simțim în fiecare zi, chiar dacă nu-l putem vedea: aerul proaspăt și mai curat pe care îl respirăm acasă, la birou, în școli și grădinițe, în instituții publice sau în spații medicale. În Republica Moldova, instalarea unor asemenea sisteme în gospodării este sprijinită prin programul Casa Verde, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).  Prin proiecte implementate și finanțate de partenerii de dezvoltare, sisteme inteligente de ventilare cu recuperare de căldură au fost instalate în școli, spitale și alte instituții, ca parte integrantă a eficientizării energetice a clădirilor publice. Această tehnologie modernă ne arată că putem economisi energie, dar să be...

  Nu toate comunitățile au aceleași probleme și nici aceleași resurse. De aceea, măsurile de adaptare trebuie selectate în funcție de vulnerabilitățile locale. Pentru o localitate afectată de inundații, prioritare pot fi protejarea malurilor, reabilitarea infrastructurii de apă, amenajarea unor bazine de retenție pentru apa pluvială sau îmbunătățirea sistemelor de avertizare. În zonele afectate de secetă, pot fi importante colectarea și stocarea apei, reducerea pierderilor din rețele, utilizarea unor culturi mai rezistente și protejarea solurilor. În orașe, spațiile verzi și arborii pot contribui la reducerea efectului de insulă de căldură, în timp ce clădirile termoizolate pot oferi condiții mai bune de confort și pot reduce consumul de energie. Astfel, adaptarea poate include măsuri diferite, de la infrastructură și gestionarea apei, până la protejarea ecosistemelor și implicarea oamenilor. Ce poate face concret o comunitate?

  Cum transformăm obiceiurile de zi cu zi în practici mai prietenoase cu mediul? Și ce se întâmplă când oamenii sunt ascultați înainte de a fi luate deciziile? În ediția a cincea a rubricii radio „Vocea noastră: Comunități reziliente prin adaptare climatică” , mergem la Teleșeu, raionul Orhei, unde Daniel Tentiu c, membru al Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen, cercetează practicile gospodăriilor și pregătește un concurs dedicat gospodăriei verzi și circulare. Studiul arată că, în percepția multor respondenți, o gospodărie exemplară este asociată în primul rând cu ordinea, curățenia și aspectul îngrijit. Practicile ecologice nu sunt întotdeauna recunoscute ca parte a acestei imagini, deși unele dintre ele sunt deja aplicate. Cercetarea a identificat și deschidere față de compostare, reutilizare, economisirea apei, diversitatea plantelor și alte soluții prietenoase cu mediul.

  🌿 Cubolta are soluții pentru o viață mai bună: refacerea râului,  investiții în infrastructură și energie regenerabilă  Cum poate o comunitate să devină mai atractivă pentru locuitori, să-și protejeze resursele naturale și să investească în soluții pentru viitor? În această ediție mergem la Cubolta (Sângerei), unde administrația locală investește în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii și reabilitarea râului Cubolta.  🎤 Alexandru Sârbu , primarul comunei Cubolta, ne vorbește despre proiectele localității, degradarea râului, prioritățile stabilite împreună cu locuitorii și dificultățile care pot apărea atunci când costurile lucrărilor cresc.

  Foto: Facebook/Ministerul Energiei La Cociulia, raionul Cantemir, funcționează deja prima comunitate de energie regenerabilă înregistrată oficial în Republica Moldova. În prezent, comunitatea are doar șapte membri, iar instalația fotovoltaică a fost conectată la sistem cu doar vreo două săptămâni în urmă. Ce poate însemna acest model pentru o comunitate rurală? Cât de mult se poate extinde și cine poate beneficia de energia produsă? Am discutat despre aceste aspecte cu Vladimir Putregai , primarul comunei Cociulia, și Veronica Herța , directoarea executivă a Green City Lab Moldova și membră a Comunității de Practicieni pentru Climă și Gen. Un aspect important: la Cociulia, și femeile sunt implicate în constituirea și administrarea comunității energetice. Două antreprenoare fac parte din comunitate și din grupul de lucru. Proiectul-pilot de la Cociulia a fost dezvoltat în cadrul programului ResCom 2 („Phase 2”), implementat de PNUD Moldova , în parteneriat cu Ministerul Energiei....